Breakage

Breakage

luni, 5 ianuarie 2009

Nimic nou

S-a schimbat data radical, de acum vechiul 8 va fi in locuit de un nou 9 in 2008. Toata lumea intreaba: cum ai simtit trecerea in noul an? crezi ca o sa fie mai bine? Speranta moarte nu are, avand in vedere ca anul trecut am petrecut rascrucea inconjurata de artificii si straini. Anul asta am fost putin invers proportionata, adica am fost in tara mea natala, mai aproape de cei dragi, aproape de o persoana cu adevarat draga, dar foarte departe de artificii.

Acum ma bate soarele in cap si ma reflect in ecranul de la pc, am si o mica durere de cap, dar nu ma deranjeaza, sunt bine. Foarte plictisita astept sa treaca timpul. Citesc despre viata unui tip la 34 ani care consdera ca isi traieste viata doar ca sa o traiasca, nimic interesant, nimic nou un singuratatea lui, cu toate astea gaseste anumite nimicuri pe care sa le povesteasca si care imi atrag atentia intr-un mod incredibil de placut. (pauza de scris, imi mut locatia undeva mai ferit de soare)

Asa deci, nimic nou. Saptamana viitoare ma voi intoarce la facultate, macar am cum sa imi petrec zilele, cu toate acestea schimbarea este radicala pentru ca imi doresc sa am si eu cateodata macar o ora sa respir si sa ma pot plictisi. Se pare ca nimic nu ma satisface intr-adevar. Afara e frig, nu pot sa ies la plimbare pentru ca inghet, logic nu? Nu am circulatia sanguina foarte buna asa ca nu ma pot bucura de o iesire la aerul rece de iarna, sa imi iasa aburi din interior, sa alunec pe o ramasita de gheata, sa am prilejul sa ma deplasez la o cafenea sau ceainarie unde sa pot sa mai citesc in voie despre viata incitanta la eroului fara nume (oricum nu am nici bani). Am incercat sa ma uit la un film, A walk to remember, dar mi-am adus aminte ca acest film dragut nu ma atrage, l-am mai vazut de 3 ori si este prea mult deja. Am internetul pornit, dar nu gasesc nimic interesant in miile de adrese, sau milioanele de nimicuri. Ar fi o idee interesanta sa ma duc sa spal vasele, sau sa imi spal sosetele, ca deh aici nu am masina de spalat, iar ca sa ma duc la sora mea si sa ma car cu o tona de hanie dupa mine, parca nici asa nu imi convine. (mai iau un gat de apa).

Lista mea de mess e aproape plina, dar nu vorbeste nimeni cu mine, iar eu nu stiu ce sa vorbesc cu cei prezenti. Vechiul „ce faci” ma enerveaza la culme.

Sa invat pentru facultate? Sa imi mai fac un referat? De ce as iesi din starea de leguma pentru o alta teorie supraevaluata a criticilor dansului? M-am saturat sa fac teorii la dans, eu il simt, nu il explic. Nu ma ajuta cu nimic sa stiu cine s-a mai chinuit sa faca nu stiu ce tehnica, sau de ce a folosit melodia respectiva in dansul respectiv. Pe ei nu ii itreaba nimeni de alegerea facuta, asa ca as vrea sa nu mi se ceara nici mie explicatii. Pur si simplu asa am simtit nevoia.

As putea sa sun pe cineva sa chem in oras, dar la fel, aceleasi intrebari, nimic nou, nimic vesel, mai ales iarna. Cine face ceva iarna?

Am invatat ca oamenii citesc lucruri in care se regasesc pentru a-si inatarii motivatia pentru care se complac in existenta lor neimportanta si efemera. Asa ca sper ca ceea ce am scris mai sus sa iti ocupe din timp pentru ca sunt convinsa ca te regasesti in ceva din ce a fost mai sus, daca nu, mai gandeste-te.

Niciun comentariu: